- triglíf
- -a m (ȋ) arhit. kamnita plošča dorskega friza, okrašena s tremi navpičnimi žlebiči: triglifi in metope
Slovar slovenskega knjižnega jezika . 2000.
Slovar slovenskega knjižnega jezika . 2000.
triglif — TRIGLÍF, triglife, s.n. Ornament al frizei templelor dorice, de forma unei plăci dreptunghiulare din piatră cu trei creste în relief (care se repetă la intervale egale). [var.: triglífă s.f.] – Din fr. triglyphe. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
triglif — trìglif m DEFINICIJA pov. arhit. četverokutna kamena ploča s tri reljefna utora koja se izmjenjuje s metopama na frizu grčke građevine dorskoga stila ETIMOLOGIJA lat. triglyphus ← grč. tríglyphos ≃ tri + glyphḗ: urezivanje, rezbarenje … Hrvatski jezični portal
tríglif — trí|glif Mot Pla Nom masculí … Diccionari Català-Català
triglíf — s. n. (sil. glif), pl. triglífe … Romanian orthography
ТРИГЛИФ — элемент фриза дорического ордера в виде прямоугольного выступа с треугольными в плане вертикальными врезами глифами (Болгарский язык; Български) триглиф (Чешский язык; Čeština) triglyf; trojřez (Немецкий язык; Deutsch) Triglyph (Венгерский язык;… … Строительный словарь
triglifă — TRIGLÍFĂ s.f. v. triglif. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TRIGLÍFĂ s.f. v. triglif. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
triglyphe — [ triglif ] n. m. • 1545; lat. d o. gr. triglyphus → glyphe ♦ Archit. Ornement de la frise dorique, composé de deux glyphes et de deux demi glyphes (sur les bords), qui alterne avec les métopes. ● triglyphe nom masculin (latin triglyphus, du grec … Encyclopédie Universelle
mutul — MÚTUL s. art. v. aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime MUTÚL s.m. (arhit.) Ornament în formă de consolă aşezat sub cornişă, deasupra fiecărui triglif. [var.… … Dicționar Român
mutulă — MUTÚLĂ, mutule, s.f. (arhit.) Ornament al antablamentului în stilul doric, care corespunde cu trigliful. – Din fr. mutule. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 mutúlă s. f., g. d. art. mutúlei; pl. mutúle Trimis de siveco,… … Dicționar Român