bučáti

bučáti
-ím nedov. (á í) 1. dajati močne, zamolkle glasove: morje, vihar buči / orgle, zvonovi bučijo / čebele bučijo v panju; brezoseb.: v glavi mi buči; v globini je votlo bučalo; v dvorani buči kakor v panju 2. bučeč se hitro premikati: reka buči po soteski / slap buči v kotanjo bučeč pada bučèč -éča -e: bučeči valovi; oglasile so se bučeče fanfare

Slovar slovenskega knjižnega jezika . 2000.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • bucăţi — BUCĂŢÍ, bucăţesc, vb. IV. tranz. (pop.) A îmbucătăţi. – Din bucată. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BUCĂŢÍ vb. v. îmbucătăţi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  bucăţí vb …   Dicționar Român

  • búcati — (∅) nesvrš. 〈prez. bȗcām, pril. sad. ajūći, gl. im. ānje〉 lokal. 1. {{001f}}tjerati se i pariti (o svinjama i divljim svinjama); krtožiti 2. {{001f}}spremati se da se oprasi (o krmači); krtožiti …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • búčati — nesvrš., {{c=1}}v. {{ref}}bučiti{{/ref}} …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • bučati — búčati nesvrš. DEFINICIJA v. bučiti …   Hrvatski jezični portal

  • bucati — búcati (Ø) nesvrš. <prez. bȗcām, pril. sad. ajūći, gl. im. ānje> DEFINICIJA lokal. 1. tjerati se i pariti (o svinjama i divljim svinjama); krtožiti 2. spremati se da se oprasi (o krmači); krtožiti ETIMOLOGIJA dalmat. ← lat. bullicare …   Hrvatski jezični portal

  • búcati — am nedov. (ȗ) otr. narahlo dregati ali zbadati: s slamico bom bucal polža; bucati s prstom pod bradico …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • bucată — BUCÁTĂ, (I) bucăţi, (II) bucate, s.f. I. 1. Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr un corp solid, dintr un întreg; dărab. ♦ (Determinat prin de drum , de cale sau presupunând această determinare) Distanţă, porţiune. ♦ (Determinat prin de vreme , de …   Dicționar Român

  • rupe — RÚPE, rup, vb. III. 1. tranz. A distruge continuitatea unui material solid sub acţiunea unor solicitări mecanice; a despărţi (intenţionat) un obiect în două sau în mai multe bucăţi. ♢ expr. A rupe (sau refl.) a i se rupe (cuiva) inima (sau… …   Dicționar Român

  • dumica — DUMICÁ, dumíc, vb. I. tranz. (pop.) 1. A sfărâma, a rupe, a tăia în bucăţele, a fărâmiţa un aliment; (în special) a mesteca în gură un aliment. 2. A tăia pe cineva în bucăţi; a ciopârţi; p. ext. a distruge, a nimici. [prez. ind. acc. şi: dúmic].… …   Dicționar Român

  • mozaic — MOZAÍC1, mozaicuri, s.n. 1. Lucrare de tehnică decorativă, care constă în ansamblarea artistică a unor bucăţi mici de marmură, de ceramică, de sticlă, de smalţ etc. de diferite culori, lipite între ele cu mortar sau cu mastic. 2. fig. Amestec de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”