- obséda
- -e ž (ẹ̑) zastar. 1. obleganje: obseda mesta je trajala dolgo 2. omizje: svatovska obseda
Slovar slovenskega knjižnega jezika . 2000.
obséda
Look at other dictionaries:
obseda — OBSEDÁ, obsedez, vb. I. tranz. (Despre imagini, idei, sentimente etc.) A urmări, a preocupa intens şi permanent pe cineva, a stărui în mintea cuiva; a persecuta, a chinui. – Din fr. obséder. Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
obsedá — vb., ind. prez. 1 sg. obsedéz, 3 sg. şi pl. obsedeázã … Romanian orthography
bséda — obséda … Dictionnaire des rimes
obséder — [ ɔpsede ] v. tr. <conjug. : 6> • fin XVIe; lat. obsidere 1 ♦ Vx Entourer d une présence constante, d une surveillance sans relâche. « Les espions m obsèdent » (Rousseau). 2 ♦ Vieilli Importuner par des assiduités, des démarches d une… … Encyclopédie Universelle
obsedare — OBSEDÁRE, obsedări, s.f. Acţiunea de a obseda şi rezultatul ei; obsesie. – v. obseda. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 obsedáre s. f., g. d. art. obsedării; pl. obsedări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic… … Dicționar Român
obsedat — OBSEDÁT, Ă, obsedaţi, te, adj., s.m. şi f. (Om) preocupat, urmărit, chinuit neîncetat de o idee, de un sentiment, de o manie etc. – v. obseda. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 OBSEDÁT adj. chinuit, frământat, persecutat, torturat,… … Dicționar Român
preocupa — PREOCUPÁ, preocúp, vb. I. 1. tranz. (Despre idei, sentimente etc.) A pune stăpânire pe cineva, a domina, a absorbi; p. ext. a nelinişti, a frământa, a îngrijora. 2. refl. A se interesa îndeaproape, a purta de grijă (de cineva sau de ceva). ♦… … Dicționar Român
tiraniza — TIRANIZÁ, tiranizez, vb. I. tranz. A trata pe cineva în mod tiranic, a se purta ca un tiran (2); a asupri, a teroriza. ♦ fig. A chinui, a obseda. – Din fr. tyranniser. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TIRANIZÁ vb. 1. v. oprima.… … Dicționar Român
tortura — TORTURÁ, torturez, vb. I. tranz. A supune (pe cineva) la chinuri fizice violente; a schingiui; p. ext. a supune (pe cineva) la chinuri morale; a chinui. ♦ (Despre stări sufleteşti) A roade, a frământa, a obseda în mod dureros. ♦ fig. A forţa, a… … Dicționar Român
urmări — URMĂRÍ, urmăresc, vb. IV. tranz. 1. A merge, a se deplasa, a fugi după cineva, pe urmele cuiva (pentru a supraveghea, pentru a ajunge, a prinde). ♦ A ţine pe cineva sub observaţie; a supraveghea. ♦ A face demersuri judiciare împotriva cuiva. 2. A … Dicționar Român
