- trasát
- -a m (ȃ) fin. oseba, ki jo izdajatelj menice pozove, naj plača v menici določeno vsoto denarja: trasant in trasat
Slovar slovenskega knjižnega jezika . 2000.
trasát
Look at other dictionaries:
trasat — TRASÁT s.n. Faptul de a trasa (1). – v. trasa. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 TRASÁT s. n. trasare (1). (< trasa) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
trasat — tràsāt m <G trasáta> DEFINICIJA ekon. onaj na koga je prijenosna mjenica ispostavljena, tj. trasirana ETIMOLOGIJA vidi trata … Hrvatski jezični portal
trasat — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mos I, Mc. trasatacie; lm M. trasataci, hand. {{/stl 8}}{{stl 7}} osoba zobowiązana na mocy weksla trasowanego do zapłacenia komuś określonej kwoty pieniężnej : {{/stl 7}}{{stl 10}}Często czynił go trasatem swoich weksli.… … Langenscheidt Polski wyjaśnień
trasat — m IV, DB. a, Ms. trasatacie; lm M. trasataci, DB. ów hand. «osoba wymieniona na wekslu trasowanym, zobowiązana przez wystawcę tego weksla do zapłacenia określonej sumy pieniężnej» ‹niem.› … Słownik języka polskiego
reper — REPÉR, repere, s.n. 1. Corp sau sistem de corpuri la care se raportează poziţia unui corp fix sau mobil; semn sau obiect care uşurează orientarea. ♦ Semn trasat pe un obiect, pentru a permite recunoaşterea poziţiei pe care trebuie sa o ocupe acel … Dicționar Român
vinclu — VÍNCLU, vincluri, s.n. 1. Piesă de lemn sau de metal formată din două laturi, cu ajutorul căreia se pot trasa sau măsura unghiuri. 2. Bară profilată din oţel sau din metale uşoare, care are în secţiune două aripi. – Din germ. Winkel. Trimis de… … Dicționar Român
paralél — I. adj. m., pl. paraléli; f. sg. paralélã, pl. paraléle II. (cerc în mat., geogr.) s. n., pl. paraléle III. (instrument pentru trasat) s. n., pl. paraléluri … Romanian orthography
acvaforte — ACVAFÓRTE s.f. 1. Procedeu de gravură care constă în corodarea unei plăci de cupru (pe care în prealabil s a trasat un desen) cu ajutorul acidului azotic. 2. (concr.) Gravură obţinută prin acvaforte (1). – Din it. acquaforte. Trimis de ana… … Dicționar Român
compas — COMPÁS, compasuri, s.n. 1. Instrument de măsură şi de trasare a cercurilor sau a arcelor de cerc, formate din două braţe articulate, prevăzute la capete cu un vârf şi cu un dispozitiv de desenat (creion, trăgător, cretă etc.). 2. (Rar) Busolă. ♢… … Dicționar Român
gravură — GRAVÚRĂ, (3) gravuri, s.f. 1. Gravare. 2. Gen al graficii în care imaginea artistică este obţinută prin reproducerea (reproduce) după o placă pe a cărei suprafaţă a fost trasat sau gravat desenul, în adâncime sau în relief. ♦ Arta sau tehnica… … Dicționar Român
